Pescuit la caras

             

http://www.carligul.ro/Pages/Peste/pesteStartidp7_peste_Caras_Carassius_carassius

         Pescuitul carasului este foarte raspandit printre pescarii de duminica.
Se poate spune ca aproape toti pescarii au trecut prin faza de "carasar" acesta fiind practic ABC-ul in ale pescuitului.

Naditul carasului - Are o foarte mare importanta in pescuitul acestui peste si din acest motiv pescarul trebuie sa-i acorde o importanta speciala. Daca o sa intrebi mai multi pescari de caras , cum nadesc ei, o sa ajungi la concluzia , "cate bordeie , atatea obiceiuri" . 
Nada folosita este foarte variata : tarate , paine , grau fiert si sfaramat , turta de canepa , mamaliga , cartofi fierti , etc . Totusi , dupa parerea unora dintre pescari , o nada care se detaseaza net , ar fi srotul de floarea soarelui , mai precis turta de srot prajit . Nu are nevoie de pregatire si poate fi folosita imediat , exceptie facand primavara cand o putem umecta si amesteca cu faina de porumb , faina de peste . 

Vara , rolul atractantilor in nada este si el decisiv , la diferitele mixuri se poate adauga vanilie sau un alt atractant cumparat . 
Momeli pentru caras - Carasul raspunde la o varietate mare de momeli animale sau vegetale si in functie de sezon le prefera pe unele in detrimentul altora . Pe tot parcursul sezonului se pot folosi rame rosii , viermisori de carne , larve de libelula , iar cand timpul se incalzeste se poate pescui si cu momeala vegetala (cocoloase de paine, mamaliga, grau fiert, porumb in lapte.
Echipament pentru pescuit - Carasul se poate pescui cu varga si pluta , la Sheffield , cu plumbul la fund ,etc.

O configuratie pentru pescuitul la varga : 
- Varga : O varga cu o lungime de 5 - 7 m , usoara , este suficienta . 
- Linia : De obicei o linie principala de 0,15 mm , cu un forfac de 0,12 mm este perfecta . Unii pescari folosesc linii mai fine , insa asta reprezinta mai mult un "moft" decat o necesitate . 
- Plutele : Pentru pescuitul carasului sunt bune plutele "stick" , cu o portanta de 1,5-2 g , insa daca sunt valuri se pot folosi si plute mai "dolofane" . 
- Plumbul : Se pot folosi 2-3 bucatele de foita , sau o oliva culisanta , care poate fi oprita de o alica , sa nu ajunga la carlig . 
- Carligele : Pentru pescuitul carasului , se folosesc carlige nr. 10 - 14 sau mai mici . De obicei un nr. 12 este suficient , cu mentiunea ca pentru rama trebuie sa aiba tija mai lunga , iar pentru vermusti sau cocolos de mamaliga , mai scurta . 

Tehnica pescuitului la caras - Se poate pescui foarte bine cu o varga si linie dotata cu un singur carlig, dar daca nu este prea obositor , se pot alege si alte optiuni (2-3 vergi cu 1-2 carlige fiecare). Totul este simplu si nu ar trebui sa sperie pe incepatori. Cand ajungem pe balta, aruncam cativa bulgarasi de nada , in zona unde dorim sa pescuim. Daca avem trasaturi , intretinem vadul cu 1-2 bulgarasi , la fiecare ora . 
Trasatura carasului este la inceput de tatonare ,iar pescarul nu inteapa decat in momentul cand pluta este trasa la fund . Bineinteles ca nu este o regula general valabila , insa ne putem adapta stilul , dupa conditiile momentului . 
In continuare va voi prezenta cateva monturi folosite la pescuitul carasului:

http://www.depescuit.ro/8639/montura-cu-pluta-pentru-carascrap.html

http://sologiuc.webgarden.ro/menu/monturi-pescaresti/montura-fund-caras

http://www.pescarsportiv.ro/article/29481/Montura-caras

                                                     

                                                      Fir intins!

Pescuit la Babusca si Rosioara

http://pescuitamator.blogspot.ro/2010/03/rosioara-apelor-noastre.html

http://www.pescuitinfo.ro/specie-peste-babusca

Ambii pesti fac parte din familia ciprinidelor si pot fi prinsi in aceleasi locuri. 

Aria de raspandire cuprinde intreg teritoriul Romaniei, atat in ape colinare cat 
si in balti. Ambii au un colorit minunat, rosioara avand ochii portocalii si 
inotatoarele rosii, pe cand babusca, ochii rosii si inotatoarele portocalii.

Diferente de hrana

Deosebirile nu se rezuma doar la culoare, ci si la modul de hranire. Babusca este un peste pasnic, in timp ce rosioara este un rapitor sadea.

Chiar daca mananca si de-ale "pasnicilor", rosioara are un apetit deosebit pentru tot felul de insecte care ajung pe suprafata apei. In prag de seara, o puteti vedea cautand muste aproape ca pastravul, diferenta fiind ca nu sare dupa insectele care zboara deasupra apei. In rauri, o gasim in preajma tufelor scufundate in apa sau pe langa diverse obstacole, unde se refugiaza imediat ce sesizeaza vreun pericol.

La fel se comporta si in balti, vegetatia de stuf sau plauri constituind adaposturi sigure. Daca balta este larga, pestii se aventureaza si in larg in cautarea hranei.

Diferente de marime

Ca talie, cei doi fac parte din categoria pestilor mici – mijlocii, pe raurile colinare putand atinge greutati de pana la jumatate de kilogram.

Exista exceptii rare. Dar ce exceptii!... Am asistat la capturarea unei babuste de peste 1,5 kilograme, iar in Delta am prins rosioare, la lingurita rotativa si la twistere mici, de peste 600 de grame. In general, in balti sau coturi nebraconate, majoritatea exemplarelor au in jur de 200-300 de grame.

Nade preferate si tipuri de pescuit

Este extraordinar sa te afli pe o balta unde se gasesc rosioare si babuste si sa pescuiesti stationar, dar si lansat. Desi mananca mai orice, eu prefer sa pescuiesc la cereale crude sau fierte. La nicio alta momeala nu pleaca cu pluta atat de frumos ca la acestea.

Dupa o scurta "punctare" ghicita dupa cerculetele facute de pluta, aceasta derapeaza lateral, cu sau fara scufundare, atat de lent incat intepatura este la indemana oricui. Nu in ultimul rand, prefer pescuitul la cereale deoarece rar vin babuste sau rosioare mici.

Muscatura frumoasa, drill viguros.... ce poti sa-ti mai doresti?

Ca sa te bucuri din plin de multe capturi, este indicata o nadire grea dimineata, inainte de a incepe pescuitul, si mentinerea pestilor in aria de pescuit cu mici cocoloase de nada aruncate din cand in cand.

Cu toate ca au aparut nade specializate pentru pescuitul rosioarei si babustei, prefer vechea mea compozitie, formata din mamaliga, srot de floarea soarelui si seminte de canepa. Nu m-a dezamagit decat in zilele in care nu s-ar fi prins nimic, indiferent de nada pe care as fi folosit-o.

Echipamentul de pescuit

In pescuitul stationar este bine sa folosim o varga lunga de 5-6 m, pentru ca se poate ajunge usor in locuri mai interesante, cum ar fi gaurile din plauri sau din bradis. De asemenea, sunt indicate si lansetele de aceeasi lungime, avantajul fiind ca nu limiteaza la distanta de pescuit ca in cazul vergilor.

In ultima vreme, se pescuieste tot mai mult cu plute Waggler si lansete Mach, acestea permitand lansari de 40, 50 sau chiar mai multi metri. In orice fel am pescui stationar, betele moderne, cu greutati si finete deosebite, echipate cu mulinete micro sau mici si cu fire de 0,12- 0,10 sau chiar 0,08 mm, fac prinderea acestor pesti la fel de palpitanta ca si cea a crapului, de exemplu.

Tot despre finete este vorba si in cazul lansetelor cu care pescuim utilizand lingurite rotative, voblere si twistere mici. O lanseta de 2,4- 2,7 m, cu actiune 5-15 gr. Si cu actiune de varf este ideala pentru acest pescuit. (Lungimea lansetei va fi mai mica in cazul in care pescuim din barca si mai mare daca malul are un brau de vegetatie).

Daca in cazul pescuitului stationar, firele ajung si la 0,08 mm, in pescuitul lansat, 0,12 mm sau chiar mai putin mi se par riscanti, datorita agatarilor destul de dese care ne fac sa pierdem momeala artificiala. Marimea optima a acestor momeli artificiale este Nr. 0 si 1, in cazul linguritelor, si 3 cm in cazul woblerelor si twisterelor.

Spuneam pe la inceput ca este ideal sa pescuim intr-o apa in care se gasesc ambele specii de pesti. Pauzele, in care babusca nu musca, le putem folosi in favoaea pescuitului la momeli artificiale. Stiu pescari care sufera din cauza ca nu pot pescui in cele doua stiluri concomitent. Din pacate, ma numar printre ei!

Rosioara (Scardinius Erytrophtalmus)

* Se gaseste in toate apele de ses, campie si in Delta Dunarii, in majoritatea apelor curgatoare cu vegetatie acvatica si in apele salamastre ale Marii Negre, in fata gurilor de varsare ale Dunarii.

 * Trasaturile caracteristice sunt irisul de culoare galbena pe fondul auriu al ochilor si aripioarele care pe margini sunt de un rosu aprins sau rosu-portocaliu. Spatele este cafeniu cu reflexe albastrui inchis sau verzui, cu laterale galbui stralucitoare, iar abdomenul este alburiu cu irizatii argintii.

 * Hrana consta in alge filamentoase, fragmente de plante, melci marunti, larve de insecte, larve rosii sau insecte.

 * Dimensiunile sunt intre 15-25 cm si cantaresc in jur de 100-300 de grame, rareori intalnindu-se lungimi de 30-35 cm si greutate de peste 1 kg.

 * Se gaseste de la suprafata spre fundul apei, in zone cu bradis, matasea broastei, in general in locuri cu vegetatie abundenta. Primavara si toamna se pescuieste cel mai bine la fundul apei, iar vara la suprafata si intre ape.

* Lungimea minima admisa a rosioarei, ce poate fi retinuta dupa capturare, este de 15 cm.

Babusca (Rutilus)

* Traieste in ape statatoare, putand fi gasita pe un areal imens de iazuri si balti, japse si in mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-malos si vegetatie abundenta.

* Se regaseste si in canalele ce leaga apele curgatoare sau in bratele moarte ale acestora, precum si in Delta Dunarii.

* Are corpul inalt, gura putin inclinata si aripioarele ventrale in dreptul aripii dorsale. Culoarea corpului este asemanatoare mediului in care traieste, intunecata pe spate si cu reflexe mimetice albastrui sau verzi, facand-o sa se camufleze bine in zona de habitatie. Are burta alba si lateralele galbui-argintii, ce vin in contrast cu aripioarele care bat in portocaliu. In partea de sus, ochii au marginile caramizii-galbui, bordate de o portiune rosie, viu colorata.

* Lungimea minima admisa la babusca, ce poate fi retinuta dupa capturare, este de 15 cm.

http://www.revistalupeste.ro/printeaza-articol/rosioara-si-babusca_A20.html

Pescuit la Avat (toamna - iarna)

  

http://www.oasclan.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22&Itemid=34

     Pentru aceasta perioada din sezon (septembrie, octombrie, noiembrie si chiar decembrie) va recomand 

un pescuit foarte frumos si foarte spectaculos: pescuitul la avat. Daca sunteti pescari exclusiv de placere si 

nu cautati cantitati si “scoatere” din peste incercati acest pescuit pe Dunare sau pe alt rau mare (Olt, Mures Somes etc). Aici puteti sa gasiti pe toata lungimea raurilor locuri unde sa nu va inghesuie nimeni si sa stati linistiti o zi intreaga. Nu mai spun ca pe linga avati putei sa mai “loviti” si un somn, o stiuca, o vaduvita sau o scrumbie. Daca alegeti Dunarea in zona de granita nu uitati sa va inregistrati la unul din pichetele de graniceri sau si mai bine sa va faceti un permis de granita.

Avatul mananca aproape toata ziua si are un stil de viata unic printre pestii nostrii. Traieste numai in ape curate si se hraneste in special cu pesti albi de suprafata (obleti si alte natii de maruntis) pe care ii ataca cu viteza forte mare, ii izbeste cu coada si apoi urmareste pestisorii dezorientati si nauciti. Echipamentul pe care il folositi trebuie sa fie foarte bine adaptat conditiilor de pescuit pe care le practicati.

Firul
Nu se justifica un fir mai gros de 0,18-0,20 deoarece avatul chiar daca musca de va trec toate transpiratiile oboseste destul de repede si nu pune prea mari probleme la scos. Daca folositi fir textil pot sa va spun ca pe o apa foarte limpede am avut rezultate slabe adica multe urmariri fara atac.

Lanseta
Eu folosesc o lanseta de 2,14 m si putere 3.5 – 14 g si ma impac foarte bine in lanseu cu toate nalucile de la voblere de 3g la oscilante de 15g.

Mulineta
Va recomand o mulineta mai rapida ( minim 5:1 raport). Cele mai bune rezultate le-am avut la rotative BerTi (Flash nr3) si Martin Panther (Silver Fly Tail nr6), la oscilante Goldstar, BerTi, Blue Fox si Little Clio (5-7 cm si grele) si la voblere mici si “rele” adica cu bataie foarte marunta si rapida. Cautati rupturile de mal, pragurile, involburarile de apa, copacii cazuti si alte obstacole unde maruntisul se aduna in locurile ferite de curent si unde avatii ataca violent (se vad de la distanta). Ca tehnica lansati in aval la 45 de grade fata de mal si recuperati in ritm vioi si jucaus mentinind naluca in stratul de suprafata al apei. Daca apa este prea rece si nu vedeti carduri de obleti cautati platouri de 3-4 m adincime sau praguri mari ferite de curent unde acestia se retrag.

In continuare va voi prezenta cateva naluci irezistibile pt avat.

Rotativele:
Martin Fly Tail nr 4 culoare argintie (si paleta si corp) si musca de pe ancora portocalie cu fulg maro. La acelasi model de lingurita dar fara musca pe ancora am prins semnificativ mai putin.
Mosca Mosquito marimile 3-5 indiferent de culoare fulgului (galben, rosu, negru) si cu paleta argintie si aurie. La rotative va recomand cu toata caldura folosirea unui antirasucitor caci la vitezele care le prinde rotativa in curent sigur faceti firul peruca.

Naluca Ciudata

este formata dintr-un cap de plumb, cu doi ochi rosii, gaurit longitudinal si 6 fulgi, 3 albi si 3 albastri de 5-6 cm lungime, legati de capul de plumb. Treaba e simpla se trece firul prin cap si se leaga un carlig sau o ancora. Nu stiu de unde se poate cumpara o asemenea naluca (eu am gasit cateva in targ) asa ca va rog daca vedeti pe undeva anuntati-ma si pe mine. Oricum cred ca se pot truca destul de usor pe un cap de twister nr 1. Numai eu stiu de cate ori m-a salvat naluca asta de “gherla”.

Oscilantele:
Nimic nu poate inlocui o oscilanta atunci cand avatul sta la
distanta de mal si trebuie sa lansezi peste 50m.
BerTi de 3-7 cm lungime, argintate si nikelate, Blue Fox Pixie de ½ oz, ABU Toby de 10g, Crocodil si Little Clio sunt favoritele mele.

Voblerele:
Rapala Suspending 6 si 8 (SB)sunt de eficace in orice sezon.
Yo Zuri Pin’s Minnow Laser de 5si 7 si LX-Minnow de 6,6 si 8,8 au facut prapad printre avatii de Dunare.

Twisterele:
Sunt foarte prinzatoare mai ales intr-o apa rece primavara devreme si chiar iarna!!! Nu-i credeti pe cei ce spun ca iarna avatii se ascund “undeva” si nu mananca.Avatii sunt la locul lor in apa si este adevarat ca mananca mai putin ca vara (stiti aia cu vara si iarna) dar daca le gasiti groapa tot va alegeti cu ceva senzatii..

Mustele:
Nu am pescuit atat de mult la avat la musca sa pot da sfaturi asa ca luati urmatoarele drept niste constatari la primele vederi. Cele mai bune muste s-au dovedit a fi cele de cca 3-5 cm albe si din fulg de ratoi pestrit facute deLegance. Campioana a fost un exemplar cu ochi miscatori si cu ceva sclipicios legat peste pene. Lansati in amonte si tineti firul in permanenta intins animind putin mustele cu smucituri scurte

**Un alt aspect foarte important este agitatia pe maluri cand pescuiti. Cautati locuri mai putin batute si pastrati o liniste desavarsita. Nu va agitati aiurea pe maluri, nu tipati de bucurie la primul peste daca nu vreti sa fie si ultimul. Avatul este un peste de suprafata care se ghideaza foarte mult dupa vaz si va asigur ca vede foarte bine ce se misca in afara apei.

     http://ghidpescuit.ro/tehnici-pescuit/pescuitul-la-rapitor/pescuit-la-avat-toamna-iarna/

Retete de mamaliga pentru pescuit

       Una dintre momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga.

Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: 
daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. O mamaliga dura

(in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar cea prea moale cade uneori chiar la

lansare. Va voi prezenta in continuare 3 retete de mamaliga verificate in practica cu rezultate

foarte bune:

1. Se ia o masura de faina si doua de malai. Se pune 1/3 din cantitate la fiert intr-un ceaun.

Cind amestecul a fiert, se adauga 1 lingura de zahar sau miere, un virf de cutit de sofran si 5 
picaturi de esenta de anason (de regula pentru crap). Se adauga treptat si cantitatea de 
malai/faina ramase pina la finalizare. Aceasta poate fi folosita cu succes ca nada. 
Pentru obtinerea momelei pentru ac se introduce mamaliga intr-o bucata de pinza sau chiar 
dres de dama si se face o minge strinsa bine cu materialul respectiv. Este bine apoi sa o latim
prin presare. Se fierbe apoi pina cind aceasta pluteste in vasul cu apa. Se lasa la racit si apoi 
se scoate din material. Aceasta poate fi taiata cubulete de diferite marimi, dupa dorinta.

Reteta oferita de Dan Barzoianu - Firma Zziplex Bucuresti

2. Se pune un vas cu 2 litri de apa la fiert; in apa se pune o lingura de seminte de anason bine
macinate. Cand fierbe apa se adauga faina "musuroi" si se lasa sa fiarba circa 20 de minute
dupa care se amesteca continuu circa 6 min.. Rasturnam mamaliga pe un fund de lemn, o 
acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a doua zi. Adoua zi, cu o ora inainte de a pleca la 
pescuit se framanta mamaliga cu srot si cu pesmet bine macinat pana cand ajunge la o 
consistenta omogena (asemanator plastelinei) si culoarea gri inchis.

Cand ajungem pe malul apei se ia o bucata de marimea unui mar mai mare si se amesteca cu
putina apa din lac (obligatoriu) pentru a deveni mai moale decat restul aceasta va deveni 
momeala, in timp ce cealalta va fi distribuita naditoarelor. Pentru a o indulci se pot adauga 
1-2 pastile de ciclamat de sodiu (acesta are avantajul ca nu fermenteaza la caldura).

Reteta oferita de Cornaciu Catalin

3. Calitatea principala a unui cub de mamaliga este sa fie atit de rezistent incit sa poata fi aruncat
oricit de departe (sau de violent) fara sa iasa de pe cirlig (sau de pe firul textil) - ca sa nu mai 
vorbim de compozitia lui. O reteta care functioneaza perfect - pentru mine - este urmatoarea: 
Ideal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi
apa de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e cel din piata
si negrisat. Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut
dar eu prefer sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb
cu toate ca, nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din
malai cernut. Se pune apa, sa zicem 1,5 l., intr-un ceaun (ideal este sa folosesti un ceaun numai
pentru momeli si nade. Pestele e mai sensibil decit un ciine politist, simte dilutii infinitezimale. 
Un miligram de haleala umana - prajeala, condiment sau orice nu-i place pestelui - il alunga fara
doar si poate din preajma cirligului. De aceea, hrana pentru peste nu trebuie sa se atinga de nimic
nu care miroase conform nasului nostru, ci care doar e susceptibil sa se fi atins de hrana umana 
chiar si miinile unui fumator sunt otravitoare pentru momeala sau nada) in care se arunca doi 
trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta. Se lasa la fiert destul de
mult pentru a se lega - sa zicem 20 - 25 minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori 
e preferata de crap - am avut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul 
sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune mult, colorantul inmoaie cuburile si le face
cleioase. Etapa de legare a compozitiei e foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate
devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune 
de malai, amestecindu-se pina se obtine o compozitie groasa. Se lasa la fiert inca 20 - 25 min
adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce
cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se 
mai intareste uniform. Pe scurt: fierberea trebuie sa dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind 
aproape continuu. Inca un amanunt extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. Trebuie 
evitat sa cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. 
Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. Se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn destinat
exclusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. 
Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina
incep sa pluteasca intre ape. Fierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute.
Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu 
diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai 
bine cu ulei de anason iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta 
universala. In final, iata si legea lui Murphy la cuburi (incercata pe propria-mi piele): Cu cit faci
mai multe cuburi si mai frumoase cresc sansele sa le arunci la terminarea partidei ca nada pentru altii. 
Cu cit faci mai putine si mai in viteza cu atit vei prinde mai mult peste si in final vei ramine in criza de
cuburi. Fir intins.

Reteta oferita de Doroftei Iulian

http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/mamaliga/nav/1/

Pescuitul la somn

 Pescuitul la somn

    Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg. O astfel de captura record a fost inregistrata in lacul Fundeni Frunzanesti, captura care a castigat trofeul Carligul de Aur acum cativa ani. Cea mai importanta captura (la pescuit sportiv) se pare ca provine tot din acea balta si are in jur de 65 kg. Din relatarile locuitorilor comunei Fundeni, balta are in prezent exemplare foarte mari de somn, unele care ar putea depasi 80-90 kg. Pe inserate, cand localnicii vin pe malul baltii sa-si cheme orataniile (rate si gaste) de pe luciul apei, multi au asistat la adevarate vanatori duse de monstrii adancurilor care faceau sa dipara uneori 2-3 rate in cateva clipe, sub privirile neputincioase ale stapanilor. Marele avantaj al acestor monstri il constituie stufurile plutitoare din aceste balti, adevarate fortarete pentru somni in campaniile de recoltare a pestelui.

http://www.pvtv.ro

     Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata, ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi. Am vazut constructii artizanale de generatoare de sunete de joasa frecventa, utilizate pe post de greutate, care au dat rezultate remarcabile la ademenirea somnilor. Difuzorul utilizat este de constructie speciala (are diametrul mic dar poate genera sunete de joasa frecventa). Acesta este conectat la un generator elecronic de frecventa joasa (max. 150 Hz).

Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru exemplarele mari se utilizeaza fire de 04. - 0.6 mm sau chiar mai mult. Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari. Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent. In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu atentie. Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se baga in namol luand forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa... pot ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat. O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort.

Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si buchetul de virmusi si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.

In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele: MUSKY KILLER, GIANT KILLER, GIANT LUSOX, SYCLOPS 3 (lipiti doua palete No. 3 sau luati modelul din plumb pentru mare).

Ca perioada optima de pescuit la somn, statisticile personale sau ale unor publicatii de specialitate indica perioada de inceput si de sfarsit de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30 iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ.

   http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/lasomn/nav/1

In continuare va voi prezenta cateva monturi folosite in pescuitul somnului:

http://pescuitamator.blogspot.ro/2010/07/pescuit-amator-la-somn.html

http://www.pescarhoinar.com/montura_pentru_somn.html

http://www.depescuit.ro/8598/montura-sinker-jig-i.html

http://www.hartadeltei.com/delta_dunarii/monturi_momeli/somn

Obervatii personale:  

    Personal am prins somn pe Dunare la Giurgeni, in judetul Ialomita la montura cu pestisor viu (caras), rama groasa de pamant si rama neagra. Pe pestisor am observat ca trasaturile si exemplarele erau mai mari decat la rama groasa de pamant si rama neagra. Am pescuit si la coropisnita insa fara nici un rezultat, deocamdata...

                                     

In mijlocul naturii

   Buna ziua


Asa cum am promis, revin acum cu detalii despre partida de pescuit organizata de mine si prietenul meu Dragos pe barajul Paltinu, sambata 13.10.2012.
Am pornit in jurul orei 6:00 AM catre locatia stabilita pe o ploaie torentiala iar in jurul orei 7:00 AM am ajuns la locul cu pricina. Descarcarea si transportul bagajelor si a barcii ne-a luat aproximativ 15 minute deoarece distanta dintre masina si apa era de cateva sute de metri. Odata ajunsi la marginea apei, am montat motorul pe barca, am urcat bagajele, am luat pelerina pe noi si gata, am pornit la drum. Peisajul era parca desprins din filmele horror, o ceata densa era intinsa pe suprafata lacului dar si pe dealurile din jur...

Dupa aproximativ 10 minute de mers pe apa, ajungem la locul cu pricina. Obervam cu stupoare cat de mult a   

scazut barajul, cel putin 3-4 metri. 

Coboram din barca, legam serios barca la mal pentru a nu avea vreo surpriza neplacuta si incepem sa urcam catre adapostul improvizat gasit din intamplare de prietenul meu in timpul verii. Dupa cativa zeci de metri ajungem la locul cu pricina si raman impresionat de cat de bine arata acel adapost. Vreau sa mentionez ca am gasit acolo tot ce trebuie pentru supravietuirea in padure pe durata a cateva zile: un tuci, o cratita, furculita si cutit, ulei, o ladita in care erau cartofi si ceapa, pe tavanul adapostului stateau atarnati ardei rosii precum si usturoi. Paturile erau confectionate din barne de lemn care aveau deasupra lor polistiren destul de gros numai bun de dormit. Sub aceste paturi am gasit cu prietenul meu cuie, sarma, un topor si un ciocan folosite mai mult ca sigur pentru constructia adapostului.

Am hotarat impreuna cu Dragos sa mai zabovim putin in adapost deoarece ploaia nu se oprea deloc si ne ingreuna activitatea principala, pescuitul. Timp de o ora si jumatate am stat intinsi pe acele paturi, destul de confortabile pot sa spun, timp in care pe suprafata bratului Secaria si-au facut aparitia o sumedenie de gaste si rate salbatice. La un moment dat ploaia s-a mai domolit, ne-am luat inima in dinti, am coborat la marginea  apei si am inceput pescuitul. Undeva in dreapta noastra erau cativa copaci cazuti in apa, loc propice pentru rapitor. Am inceput sa pescuiesc cu un vobler micut in cautarea cleanului, am avut un singur atac la mal, insa fara sorti de izbanda. Am trecut la oscilanta, apoi la lingurita, apoi din nou la vobler insa fara nici un rezultat.

Dragos pescuia in stanga mea, langa niste pereti de stanca la biban, iar acesta din urma raspundea destul debine la rama rosie. Am decis in cele din urma sa pescuiesc si eu pe fund la rama rosie iar rezultatele nu au intarziat sa apara.

La un moment dat a inceput sa ni se faca foame, fapt pentru care am hotarat sa mergem catre adapost si sa ne apucam sa pregatim masa.

Dupa terminarea pranzului, am mai zabovit putin iar apoi am hotarat sa strangem tot echipamentul si sa facem  o plimbare pe lac. Odata instalati in barca, am mers pana in capatul bratului Secaria, apoi am mers pe langa peretele barajului iar apoi catre mal, deoarece vremea incepea din nou sa se strice iar noi nu mai vroiam cu nici un pret sa ne udam din nou.

Chiar daca pestele nu a raspuns la momelile noastre artificiale asa cum speram noi, partida a fost reusita din punctul nostru de vedere. Aerul curat de munte, peisajele spectaculoase dar si buna dispozitie au transformat aceasta partida de pescuit intr-o iesire frumoasa in mijlocul naturii.

  

Pescuit de toamna

   


Sambata, 13.10.2012 voi efectua o partida de pescuit pe barajul Paltinu, din judetul Prahova alaturi de un prieten, Dragos. Speram sa ajungem in jur de ora 06:30 AM iar in jurul orei 07:00 AM sa fim deja cu barca pe apa. Noi am dori sa pescuim pe ambele canale ale barajului, pe Secaria si Paltinoasa insa prognoza meteo din pacate nu este prea imbucuratoare si mai mult ca sigur partida de pescuit se va efectua pe un singur canal. Ramane sa stabilim la fata locului catre ce zona ne vom indrepta. Speciile vizate sunt bibanul, salaul, stiuca si cleanul. Vom incerca sa pescuim atat la momeli artificiale cat si la momeli naturale (rama groasa, pestisori si viermusi).

Duminica, 14.10.2012 voi posta pozele cu zona de pescuit precum si pozele cu capturi,
alaturi de concluziile s impresiile rezultate la sfarsitul partidei de pescuit.

Atelier

Cum facem un suport pentru lanseta Pentru a ne face viata mai usoara cand pescuim pe rauri , unde  lanseta trebuie asezata intr-o pozitie ce pleaca incepand de la  15 - 20 grade si tinde spre verticala , trebuie sa avem un suport  pentru aceasta.  Cum construim acest suport pentru lanseta ? La confectionarea unui suport de lanseta pentru pescuitul pe rau  avem nevoie de : 1. o piesa din lemn ca in poza; 2. o teava de scurgere cu lungimea de 350 mm ( in cazul meu      raportat la grosimea     cotoarelor lansetelor , diametru 30 mm ); 3. un segment de tija filetata de 8 mm de cca 100 mm lungime; 4. un segment de sarma de 8 mm de cca 250 mm lungime; 5. doua piulite de 13 mm; 6. un holzsurub 3,5 x 16 mm. Se sudeaza cele doua tije intre ele iar la baza sudurii se pozitioneaza una dintre piulite... Partea filetata a piesei metalice ce tocmai am obtinut-o se  introduce in piesa de lemn si se strange cu ajutorul celei  de-a 2-a piulite... Ansamblul obtinut se introduce in teava de PVC pana la gulerul  piesei de lemn si se fixeaza intre ele cu ajutorul unui holz surub  de 3,5 x 16 mm... Si iata piesa finala ! Ne va permite sa tinem lanseta in orice pozitie  dorim la orice unghi avem nevoie , fara sa avem nevoie sa umblam  scosi din minti dupa cracane inalte metalice sau dupa crengi in furca care sa ne sustina lanseta . Iata si cum arata o lanseta pozitionata pe un astfel de suport...                       http://pescuitul.3xforum.ro Observatii: Am reusit intr-un final sa imi confectionez si eu un asemenea suport si tin sa precizez ca este mult  mai practic si mult mai rezistent fata de suportii  cumparati din magazin. Componentele sunt la indemana  oricui si timpul de lucru necesar confectionarii nu este  prea mare. L-am folosit atat la Dunare cat  si pe balti si  pot sa spun ca sunt chiar multumit de el fata de suportii  de lansete achizitionati din magazinele de pescuit care  fie se rup fie se indoaie din cauza solului prea dur sau a  utilizarii repetate.