Ambii pesti fac parte din familia ciprinidelor si pot
fi prinsi in aceleasi locuri.
Aria de raspandire cuprinde intreg teritoriul
Romaniei, atat in ape colinare cat
si in balti. Ambii au un colorit minunat, rosioara avand ochii portocalii si
inotatoarele rosii, pe cand babusca, ochii rosii si inotatoarele portocalii.
si in balti. Ambii au un colorit minunat, rosioara avand ochii portocalii si
inotatoarele rosii, pe cand babusca, ochii rosii si inotatoarele portocalii.
Diferente de hrana
Deosebirile nu se rezuma doar la culoare, ci si la
modul de hranire. Babusca este un peste pasnic, in timp ce rosioara este un
rapitor sadea.
Chiar daca mananca si de-ale "pasnicilor",
rosioara are un apetit deosebit pentru tot felul de insecte care ajung pe
suprafata apei. In prag de seara, o puteti vedea cautand muste aproape ca
pastravul, diferenta fiind ca nu sare dupa insectele care zboara deasupra apei.
In rauri, o gasim in preajma tufelor scufundate in apa sau pe langa diverse
obstacole, unde se refugiaza imediat ce sesizeaza vreun pericol.
La fel se comporta si in balti, vegetatia de stuf sau
plauri constituind adaposturi sigure. Daca balta este larga, pestii se
aventureaza si in larg in cautarea hranei.
Diferente de marime
Ca talie, cei doi fac parte din categoria pestilor
mici – mijlocii, pe raurile colinare putand atinge greutati de pana la jumatate
de kilogram.
Exista exceptii rare. Dar ce exceptii!... Am asistat
la capturarea unei babuste de peste 1,5 kilograme, iar in Delta am prins
rosioare, la lingurita rotativa si la twistere mici, de peste 600 de grame. In
general, in balti sau coturi nebraconate, majoritatea exemplarelor au in jur de
200-300 de grame.
Nade preferate si tipuri de pescuit
Este extraordinar sa te afli pe o balta unde se gasesc
rosioare si babuste si sa pescuiesti stationar, dar si lansat. Desi mananca mai
orice, eu prefer sa pescuiesc la cereale crude sau fierte. La nicio alta
momeala nu pleaca cu pluta atat de frumos ca la acestea.
Dupa o scurta "punctare" ghicita dupa
cerculetele facute de pluta, aceasta derapeaza lateral, cu sau fara scufundare,
atat de lent incat intepatura este la indemana oricui. Nu in ultimul rand,
prefer pescuitul la cereale deoarece rar vin babuste sau rosioare mici.
Muscatura frumoasa, drill viguros.... ce poti sa-ti
mai doresti?
Ca sa te bucuri din plin de multe capturi, este
indicata o nadire grea dimineata, inainte de a incepe pescuitul, si mentinerea
pestilor in aria de pescuit cu mici cocoloase de nada aruncate din cand in
cand.
Cu toate ca au aparut nade specializate pentru
pescuitul rosioarei si babustei, prefer vechea mea compozitie, formata din
mamaliga, srot de floarea soarelui si seminte de canepa. Nu m-a dezamagit decat
in zilele in care nu s-ar fi prins nimic, indiferent de nada pe care as fi
folosit-o.
Echipamentul de pescuit
In pescuitul stationar este bine sa folosim o varga lunga
de 5-6 m, pentru ca se poate ajunge usor in locuri mai interesante, cum ar fi
gaurile din plauri sau din bradis. De asemenea, sunt indicate si lansetele de
aceeasi lungime, avantajul fiind ca nu limiteaza la distanta de pescuit ca in
cazul vergilor.
In ultima vreme, se pescuieste tot mai mult cu plute
Waggler si lansete Mach, acestea permitand lansari de 40, 50 sau chiar mai
multi metri. In orice fel am pescui stationar, betele moderne, cu greutati si
finete deosebite, echipate cu mulinete micro sau mici si cu fire de 0,12- 0,10
sau chiar 0,08 mm, fac prinderea acestor pesti la fel de palpitanta ca si cea a
crapului, de exemplu.
Tot despre finete este vorba si in cazul lansetelor cu
care pescuim utilizand lingurite rotative, voblere si twistere mici. O lanseta
de 2,4- 2,7 m, cu actiune 5-15 gr. Si cu actiune de varf este ideala pentru
acest pescuit. (Lungimea lansetei va fi mai mica in cazul in care pescuim din
barca si mai mare daca malul are un brau de vegetatie).
Daca in cazul pescuitului stationar, firele ajung si
la 0,08 mm, in pescuitul lansat, 0,12 mm sau chiar mai putin mi se par
riscanti, datorita agatarilor destul de dese care ne fac sa pierdem momeala
artificiala. Marimea optima a acestor momeli artificiale este Nr. 0 si 1, in
cazul linguritelor, si 3 cm in cazul woblerelor si twisterelor.
Spuneam pe la inceput ca este ideal sa pescuim intr-o
apa in care se gasesc ambele specii de pesti. Pauzele, in care babusca nu
musca, le putem folosi in favoaea pescuitului la momeli artificiale. Stiu
pescari care sufera din cauza ca nu pot pescui in cele doua stiluri
concomitent. Din pacate, ma numar printre ei!
Rosioara (Scardinius Erytrophtalmus)
* Se gaseste in toate apele de ses, campie si in Delta
Dunarii, in majoritatea apelor curgatoare cu vegetatie acvatica si in apele
salamastre ale Marii Negre, in fata gurilor de varsare ale Dunarii.
* Trasaturile caracteristice sunt irisul de
culoare galbena pe fondul auriu al ochilor si aripioarele care pe margini sunt
de un rosu aprins sau rosu-portocaliu. Spatele este cafeniu cu reflexe
albastrui inchis sau verzui, cu laterale galbui stralucitoare, iar abdomenul
este alburiu cu irizatii argintii.
* Hrana consta in alge filamentoase, fragmente
de plante, melci marunti, larve de insecte, larve rosii sau insecte.
* Dimensiunile sunt intre 15-25 cm si cantaresc
in jur de 100-300 de grame, rareori intalnindu-se lungimi de 30-35 cm si
greutate de peste 1 kg.
* Se gaseste de la suprafata spre fundul apei,
in zone cu bradis, matasea broastei, in general in locuri cu vegetatie
abundenta. Primavara si toamna se pescuieste cel mai bine la fundul apei, iar
vara la suprafata si intre ape.
* Lungimea minima admisa a rosioarei, ce poate fi
retinuta dupa capturare, este de 15 cm.
Babusca (Rutilus)
* Traieste in ape statatoare, putand fi gasita pe un
areal imens de iazuri si balti, japse si in mai toate lacurile noastre cu
fundul nisipos-malos si vegetatie abundenta.
* Se regaseste si in canalele ce leaga apele
curgatoare sau in bratele moarte ale acestora, precum si in Delta Dunarii.
* Are corpul inalt, gura putin inclinata si
aripioarele ventrale in dreptul aripii dorsale. Culoarea corpului este
asemanatoare mediului in care traieste, intunecata pe spate si cu reflexe
mimetice albastrui sau verzi, facand-o sa se camufleze bine in zona de
habitatie. Are burta alba si lateralele galbui-argintii, ce vin in contrast cu
aripioarele care bat in portocaliu. In partea de sus, ochii au marginile
caramizii-galbui, bordate de o portiune rosie, viu colorata.
*
Lungimea minima admisa la babusca, ce poate fi retinuta dupa capturare, este de
15 cm.
No comments:
Post a Comment